Între 1845 şi 1852, Mihail Kogalniceanu editează la Iaşi „Letopiseţele Ţării Modovei”, în trei volume, însoţite de prefaţă (la vol. 1), studii şi însemnări despre manuscrisele valorificate. „Letopiseţul Ţării Moldovei”, sau ” Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă” de Grigore Ureche rămâne una dintre cele mai importante lucrări istorice ale Moldovei, realizate de cronicar între anii 1642-1647. Lucrarea lui Grigore Ureche descrie cronologic istoria Moldovei de la rezintă istoria Moldovei de la al doilea descălecat (1359) până la a doua domnie a lui Aron-vodă. Ureche glorifică alinaţa cu Polonia, având cele mai multe pagini din letopiseţ dedicate lui Ştefan cel Mare. Un aspect foarte important al lucrarii lui Ureche constă în stilul său de a descrie personaje şi evenimente istorice, diferit de stilul bisericesc. De aceea Grigore Ureche este considerat şi primul cronicar al Moldovei. În prefaţa acestei lucrări, Kogălniceanu specifică: „astăzi, nu vom avea artă şi literatură dacă nu ne vom adăpta în izvoarele naţionalităţii noastre, care este religia secolului XIX”. Astfel „Letopiseţele Ţării Moldovei”, rămâne o importantă lucrare istorică având ca scop consolidarea culturii moldoveneşti şi implicit, româneşti, pe aceste meleaguri.